A nopţii lună...

 

A nopţii mândră lună acum aş vrea să fiu…
Şi la odaia ta, în geam să m-oglindesc!
Cu raze blânzi şi calde aş vrea să te-învelesc,
s-alung frica şi jalea din sufletu-ţi pustiu!

Aş vrea să fiu acum al zilei falnic soare…
Şi-atunci când ţi-este frig să te gândeşti la mine!
Să-ţi luminez destinul cu razele-mi divine,
să uiţi, când sunt pe cer, de ceea ce te doare!

Ajouter un commentaire