Créer un site internet

LEGENDA ZEIŢEI BENDIS ŞI A RĂZBOINICULUI GEBELEIZIS

 

E noapte-n sat şi-atâtea lumini lucesc în geamuri,

În lacul dintre dealuri steluţe se-oglindesc;

O turturea grabită se-ascunde printre ramuri

Copacii-adorm... dar încă din frunze şuşotesc.

 

Pe prispa unei case, pe-o bancă aşezată

Privind cu ochii-n lacrimi spre cerul infinit,

O tânără-şi aşteaptă şi azi, ca şi-altădată,

Iubitul ce plecat-a şi încă n-a sosit.

 

Deşi-i atât de tristă şi-atâta de frumoasă -

Parcă lumini de astre pe chipu-i licăresc,

E îngerul iubirii? E-a dragostei crăiasă,

Ori doar sublimul simbol al celor ce iubesc?!

 

În depărtare… umbre curmând tăcerea nopţii

În ropot de copite, de zale zăngănit

Un călăreţ se-opreşte semeţ în faţa porţii:

„Te cheamă Bendis, oare? Spre tine am venit,

 

Făcut-am legământul să vin să-ţi aduc veste

Că Gebeleizis, Dacul, plecat-a dintre noi -

Mi-a dat răvaş spre tine, acum el nu mai este...

Mă-ntorc la luptă iară, că încă e război!”

 

……………………………………….........

 

„Cuvânt îţi scriu, iubito, ca să mai ştii de mine -

Războiul ne desparte, sunt sigur că ţi-e greu!

Să fiu, aş vrea acuma, alăturea de tine

Spunându-ţi „te iubesc!”, zeiţă, visul meu!

 

Dar de va plânge luna în ceas târziu din noapte

Şi veste de la mine tu nu vei mai primi,

Să ştii ca am plecat, mult timp şi prea departe,

Ca-n astă-amară viaţă să pot a te-ntâlni !

 

Tu să nu plângi, iubito, să nu plângi niciodată,

Ci să zâmbeşti întruna, e tot ce îmi doresc!

Căci dintre stele-arzânde pe bolta-ntunecată

De-a pururea spre tine cu dragoste privesc.”

 

………………………………………………………………………….

 

Îngenunchind, zeiţa, strânge la piept răvaşul   

Pumnalul înfigându-şi în inima-i de jar:            

„Nu plâng, iubite, iată, la tine-mi fac popasul   

Şi vom fi împreună până şi-n moarte, chiar!     

 

Aşa-mi vorbea bunica de-acel străbun vestit,

Neînfricat în luptă şi dârz precum un leu!

E Gebeleizis, Dacul, prin moarte devenit

Viteaz în nemurire şi-al Fulgerului Zeu!

 

Şi-mi mai vorbea de Bendis, frumoasa lui soţie

Zeiţă a Iubirii ce viata şi-a curmat

Dorind ca-n veşnicie alăturea să-i fie

Precum i-a fost şi-n viaţă, viteazului soldat!

Ajouter un commentaire

 
×