SUPRAVIEȚUIREA

ÎN SECOLUL XXI

SUPRAVIEȚUIREA

IMEDIATĂ

(partea a II a)

INTRODUCERE

În ultimii ani au apărut numeroase cărţi în lume pe tema prăbuşirii civilizaţiei, a colapsului general. (Pablo Servigne, Raphaël Stevens)…

Ce reprezintă prăbușirea civilizației ?  - este acel proces în care necesitățile de bază ale omului (apă, hrană, locuință, îmbrăcăminte, energie, etc.) nu mai pot fi furnizate (de către serviciile/sistemele definite prin lege (la un preț rezonabil) unei majorități a populației.

Conceptul de colapsologie a apărut în 2005 și reprezintă acel exerciţiu transdisciplinar de studiere a prăbuşirii civilizaţiei industriale şi a ceea ce ar putea să-i succeadă, altfel spus o reflecţie bazată pe raţiune, intuiţie şi cercetări ştiinţifice recunoscute.

Cei mai pesimiști cercetători anunță începutul dezastrului lumii contemporane la sfârșitul anului viitor, cei mai optimiști pentru 2030. Chiar dacă nu pot prevede cu exactitate data acestui fenomen, colapsologii, oamenii de stiință care studiază acest fenomen n-au nici un dubiu : civilizația noastră se va prăbuși.

Prăbușirea civilizației este determinată, la termen, de convergența tuturor crizelor care sunt în curs de desfășurare sau care este posibil să apară în viitorul apropiat : economice, financiare, politice, climatice, ecologice, bio-geofizice, etc. Începând cu epuizarea resurselor petroliere, trecând prin  moartea agriculturii și terminând cu pandemiile…

În același timp - prăbușirea nu va îmbrăca aceeași formă sau manifestare pe mapamond, ea putând avea forme diferite și genera consecințe mai mult sau mai puțin asemănătoare de la o țară la alta. Poate fi, de asemenea,  o înșiruire de catastrofe ce nu pot fi oprite și care vor avea  urmări  ireversibile asupra societății.

Diferitele crize care pot declanșa prăbușirea civilizaței - cercetătorii au definit șase tipuri de crize ce pot interveni mai devreme sau mai târziu:

• criza financiară ;
• criza economică ;
• criza politică ;
• criza socială ;
• criza culturală.
• criza ecologică.

Ordinea apariției acestora poate fi aleatorie, una dintre acestea putând oricând deveni  factor de declanșare. În aceeași măsură - pe timpul manifestării oricăreia din acestea - prăbușirea se poate opri  - cum deasemenea se poate amplifica prin trecerea la stadiul următor.

Criza financiară:

• își poate face apariția în orice moment
• instituțiile financiare devin insolvabile ;
• accesul la capital este pierdut ;
• nu se mai acordă credite ;
• investițiile sunt anulate ;
• dispar fondurile de asigurări și pensii ;
• valoarea mondei naționale se deteriorează rapid ;
• apare inflația necontrolată ;
• etc.

Băncile rămân închise până la apariția unor noi reglementări iar guvernele iau măsuri economice de urgență (asistentă socială, naționalizări masive, etc…) pentru a încerca să evite apariția mișcărilor sociale de protest.

În acest caz este indicat ca - încă de pe acum -  să  începem să ne obișnuim să trăim cu bani foarte puțini sau chiar deloc.

Criza economică :

• va apare în momentul în care piața liberă nu va mai putea fi aprovizionată datorită încetării funcționării sistemelor logistice de aprovizionare ;
• penuria generală de bunuri esențiale traiului de zi cu zi va deveni obișnuință ;
• cantitatea și diversitatea schimburilor informaționale și comerciale va diminua drastic ;
• pentru a gestiona evenimentele nedorite ce pot surveni - guvernele vor încerca să regularizeze piața prin impunerea unui control strict al prețurilor sau decretând  politici drastice de raționalizare.

În acest caz este bine să învățați încă de pe acum cum să vă organizați activitățile și timpul pentru a putea procura mijloacele de subzistență de bază pentru familie sau comunitate prin propriile mijloace.

Criza politică :

• apare în momentul în guvernele vor pierde controlul și se vor pune la adăpost ;
• măsurile economice luate în grabă vor eșua ;
• clasa politică își va pierde legitimitatea, pertinența și se va destructura ;
• invocând menținerea ordinii - guvernele vor decreta stări de urgență și chiar legea marțială ;
• serviciile publice nu vor mai fi asigurate, infrastuctura rutieră nu va mai fi întreținută, serviciile de salubritate îsi vor înceta activitatea, etc.

Criza socială :

• apare în momentul în care se pierde speranța că autoritățile se vor ocupa de voi ;
• instituțiile sociale locale, organizațiile sau asociațiile de tot felul se vor precipita pentru a umple vidul de putere creat - dar vor eșua din diferite motive sau din cauza conflictelor interne ;
• se va intra într-o lume de clanuri, de bande, de conflicte în sânul populației  unde va domni legea celui mai puternic sau  a fiecaruia pentru el.

În acest stadiu îsi vede apariția  un amplu proces de depopulare determinat de conflictele violente, deplasările masive ale populatiei, malnutriție, foamete, epidemii, etc… De aceea este bine să faceți parte sau să  constituiți mici comunitați sudate prin încredere și ajutor reciproc ca și valori esențiale.

Criza culturală :

• apare în momentul în care oamenii își vor pierde credința în bunătatea umanității ;
• oamenii își vor pierde generozitatea, considerația, afecțiunea, onoarea, ospitalitatea, compasiunea și mila.

În acest context va deveni din ce în ce mai dificil să ne identificăm unul cu celalalt și, pierzând această capacitate de empatie ne vom pierde ceea ce în mod normal numim umanitatea.

Criza ecologică :

• apare în momentul în care va fi extrem de greu - poate chiar imposibil - să putem redemara  societatea  într-un mediu deja epuizat de crizele precedente.

Nu putem ști  care va fi factorul declanșator : un crash bursier, o catastrofă naturală, prăbușirea biodiversității, emigrația necontrolată…

Ce se poate însă afirma cu precizie este faptul că toate aceste crize sunt interconectate și că se pot declanșa unele dupa altele provocând  consecințe în lanț  - precum  efectul unui joc de domino…

Daca energia va începe să lipsească - sistemele logistice de aprovizionare vor colapsa… centralele de epurare a apei nu vor funcționa corect  sau se vor întrerupe din funcționare, produsele de primă necesitate nu vor fi aduse la timp, etc…

Și știm cu toții că penuriile de tot felul crează panică. După panică va urma violența… Iar violența va aduce haosul total.

Imaginați-vă o viață în care nu mai există nimic de cumpărat în magazine… sau în care magazinele sunt devalizate și distruse… unde carburantul și apa sunt raționalizate strict, unde sunt mari perioade de secete urmate apoi de mari perioade de inundații, etc...

Unde violența domnește pe străzi iar moartea ne pândește la fiecare pas… Trebuie să ne pregătim să supraviețuim acestor situații…

Cronologia deteriorării principalelor sectoare de activitate după ce sistemul logistic de aprovizionare și distribuție se va opri :

• în primele 24 de ore :
  • livrarea echipamentelor medicale se va întrerupe în zona de criză ;
  • spitalele vor epuiza stocurile de furnituri de bază cum ar fi seringile, cateterele, pansamentele, etc… ;
  • stațiile de alimentare cu carburant nu vor mai fi reaprovizionate vor fi obligate să distribuie din stocurile avute ;
  • fabricile care lucrează în flux continuu vor fi în penurie de piese ;
  • serviciile poștale își vor diminua  activitatea ;
  • etc…
• după prima zi :
  • vor începe să apară lipsurile alimentare ;
  • carburanții nu vor mai fi găsiți cu ușurință conducând astfel la o mărire exagerată a prețurilor, la apariția cozilor interminabile și chiar a comerțului clandestin ilicit ;
  • fără piesele necesare - fabricile si uzinele își vor restrânge activitatea și vor trimite  în șomaj tehnic mii sau zeci de mii de persoane ;
  • etc…

• după 2-3 zile :
  • se vor agrava penuriile alimentare cu atât mai mult cu cât oamenii vor intra în panică și vor începe să cumpere exagerat de mult pentru a-și face rezerve ;
  • produse alimentare esențiale cum ar fi apa îmbuteliată, laptele pudră, carnea conservată vor dispărea rapid ;
  • bancomatele și băncile vor refuza să execute diferite operațiuni ;
  • stațiile de carburant se vor închide din lipsă de combustibil ;
  • gunoaiele se vor acumula în cantități imense în zonele urbane și suburbane ;
  • transporturile feroviare vor fi grav perturbate înainte de a îngheța complet ;
  • etc…

• după o săptămână :
  • din cauza lipsei de carburant vor înceta deplasările cu mijloacele de transport în comun sau cu autovehiculele proprii - foarte mulți oameni nu vor mai putea merge la lucru, face cumpărături sau se deplasa la spital ;
  • spitalele vor epuiza rezervele de oxigen ;
  • Etc…

• după două săptămâni :
  • apa potabilă va începe să lipsească.

• după patru săptămâni :
  • apa potabilă va lipsi complet. Nu va putea fi baută decât după fierbere și filtrare ;
  • vor apare epidemiile punând o presiune importantă asupra unui sistem sanitar deja slabit.

• după șase săptămâni :
  • se va instala panica și deruta. Va debuta inițial în cartierele sărace apoi, încet-încet se va extinde în tot orașul ;
  • mișcările sociale generate de sindicate, mișcările de protest spontane vor bloca centrele comerciale, rafinăriile, depozitele, comisariatele de poliție, etc.. ;
  • electricitatea va fi întreruptă peste tot : fără internet, radio, televiziune, iluminat public, apă caldă și căldură… ;
  • străzile, gările rutiere sau feroviare, aeroporturile vor fi blocate de miile de mașini abandonate din cauza lipsei de carburant ;
  • incendiile (pe care nimeni nu va încerca să le stingă) vor devasta totul ;
  • serviciile de intervenție și ordine publica nu vor mai răspunde la apeluri ;
  • grupurile extremiste sau bandele de diferite forme vor ocupa străzile ;
  • sistemul politic va intra în colaps, se va pune la adăpost, nu se vor mai da ordine și dispoziții autorităților locale lăsându-se să se descurce singure ;
  • se va declara starea de urgență ;
  • se va institui legea marțială ;
  • va debuta rebeliunea cetățenească, violența…  Forțele de ordine vor fi depășite de situație, fugărite și câteodata chiar ucise ;
  • se va instala haosul.

• după două luni :
  • nu va mai exista nimic ce poate fi vandalizat și furat ;
  • oamenii vor începe să se fure între ei ;
  • crimele își vor face apariția;
  • bandele organizate își vor extinde zonele de acțiune către mediul rural.

Părăsiți orașul încă de la primele semne ale instalării haosului

Prăbușirea civilizației determină apariția posibilă a unui viitor care nu poate fi gestionat în totalitate. Iar pe timp de incertitudine nu există doar un singur model de pus în practică, ci mai multe. De aceea - prevedera și intuiția contează enorm.

Dacă vreți să ramâneți în viață nu există cinzeci de mii de soluții - părăsiți imediat orașele - cât mai rapid cu putință.  Plecați și nu vă mai întoarceți.

Deși în acest moment putem vorbi încă de posibilitatea de a viețui în marile aglomerații urbane, cel puțin în prima parte a haosului, până la apariția violențelor de tot felul - luați în considerare ipoteza că va trebui poate să parasiți zona imediat și în forță…

Atenție însă să nu fie prea târziu…

Cu toate cele întâmplate ați reușit să rezistați două luni în infernul orașelor. Inevitabil însă,  pericolul bate astăzi la ușă. Atât propria viață cât și a familiei voastre este amenințată.

Prevăzător, cu mult timp înainte v-ați constituit bazele de supraviețuire, v-ați întocmit planul de urgență, v-ați pregătit atât voi cât și membrii familiei/grupului pentru o astfel de situație.

A venit momentul să părăsiți domiciliul și să evacuați într-o zonă care să vă ofere siguranță.

Ce faceți ?

PLANIFICAREA ȘI ORGANIZAREA EVACUĂRII (DEPLASĂRII)

Principalele caracteristici  de care trebuie să ții seama pe timpul executării unei deplasări :

• rapiditatea - ia toate măsurile care se impun pentru a ajunge cât mai rapid posibil din punctul  A în punctul B ;

• securitatea - nu întotdeauna cel mai rapid itinerar este și cel mai sigur. Veghează la integritatea ta fizică și a familiei/grupului și nu te expune unor riscuri inutile ;

• capacitatea de adaptare - caută și aplică cele mai bune metode și proceddee pentru a fi în masură să faci față oricărui tip de obstacol, situație sau eveniment ;

• economia de energie - deplasează-te de așa manieră încât să câștigi timp și să economisești energie indiferent de caracteristicile formelor de relief pe care ești obligat să le traversezi ;

• fluiditatea - alternează marșul cu momente de pauză în funcție de dificultatea traseului astfel încât să poți câștiga timp fără a te extenua inutil ;

Factorii cu ajutorul cărora se apreciază gradul de accesibilitate al terenului :

• formele de relief şi vegetaţia ;
• dispunerea reţelei hidrografice şi natura solului ;
• starea vremii şi condiţiile meteorologice ;
• punctele obligatorii de trecere.

Succesul oricărei deplasări este condiţionat  în principal de:

• pregătirea teoretică şi practică temeinică;
• asigurarea cu echipament corespunzător sezonului;
• asigurarea cu apă și hrană;
• asigurarea unei baze tehnico-materiale adecvate;
• stabilirea realistă a sarcinilor de transport astfel încât greutăţile pe care le transporţi/transportați să nu depăşească 25-30 de kg.;
• luarea tuturor măsurilor pentru prevenirea bătăturilor/degerăturilor (produse de încălţăminte sau materiale purtate de oameni);
• precizarea măsurilor privind acordarea primului ajutor în caz de accidente sau rănire;
• stabilirea dispozitivului și a vitezei de deplasare în funcţie de nivelul de pregătire şi antrenament al membrilor familiei/grupului .

În acest sens, trebuie precizat că deplasarea (atât individual cât și în grup) se planifică şi se organizează pe etape de marş, cu viteze corespunzătoare gradului de practicabilitate pe diferite porţiuni de itinerar precum și în funcţie de nivelul de pregătire şi antrenament al membrilor familiei/grupului .

Mărimea (în km) unei etape de marş este dependentă, în cea mai mare măsură, de media vitezelor pe diferite porţiuni de itinerar, exprimate în km/oră precum şi de timpul favorabil deplasării.

Mărimea etapei de marş şi a vitezei medii se stabileşte în funcţie de:

• caracteristicile geoclimatice ale zonei în care se execută deplasarea;
• numărul, capacitatea şi practicabilitaea itinerarelor;
• existenţa obstacolelor;
• natura acţiunilor diferitelor elemente organizate în bande răuvoitoare;
• antrenamentul membrilor familiei/grupului;
• starea tehnică a mijloacelor de deplasare (în cazul evacuării cu diferite mijloace de locomoție);
• posibilitatea asigurării deplasării şi a protecţiei în caz de pericol.

Alegerea itinerarului de deplasare :

• se face inițial pe hartă - utilizând deasemenea diferite programe precum Google Earth pentru a putea face o analiză pertinentă (cu Earth putem avea o imagine de ansamblu în 3D a itinerarului ales, îl putem vizualiza dinainte, există fotografii cu punctele importante din teren, etc.) ;

• în mod ideal - aceste itinerarii au fost deja prevăzute cu mult timp înainte, bătute cu piciorul, cunoscute pe de rost (atât ziua cât și noaptea) ;

• planificați un itinerar de bază și 2-3 de rezervă ;

• itinerarul trebuie fracționat pe etape de marș, din punct de odihnă în punct de odihnă - în funcție de caracteristicile de relief, perioada din zi sau noapte, pericolele la care puteți fi expuși precum și capacitățile fizice ale membrilor familiei/grupului ;

• pe parcursul itinerarului - trebuie să cunoașteți la perfecție amplasamentul diferitelor puncte sau detalii de planimetrie strategice cum ar fi : spitale, centre comerciale, stații de aprovizionare cu carburant, posturi de poliție, hoteluri, etc. ;

• prevedeți din timp punctele/locurile de întâlnire în caz de urgentă sau separare și faceți-le cunoscute membrilor - atât pe hartă cât și în teren - înainte de a începe deplasarea sau la momentul ajungerii la acestea ;
•   stabiliți pe hartă locurile/zonele periculoase de pe traseu sau care trebuie evitate :
  • punctele obligatorii de trecere ;
  • impasurile ;
  • fundăturile ;
  • străzile în construcție sau reparație ;
  • posturile de control ;
  • intrarea sau ieșirea din tuneluri, tunelurile, viaductele ;
  • intersecțiile dificile ;
  • locurile/zonele cu grad ridicat de risc ;
  • orice loc/zonă care se poate transforma într-un ambuteiaj, un blocaj și unde puteți rămâne prins pentru un timp nedeterminat ;
  • etc.

Punctele principale care trebuie să figureze de-a lungul itinerarului :

• punctul de plecare :
  • domiciliul ;
  • locul de întâlnire/regrupare dinainte stabilit.

• punctul de destinație :
  • domiciliul altor membri ai familiei sau persoane cunoscute, în mediul rural ;
  • baza de supraviețuire ;
  • zona de bivuacul (zona de trai).

• punctele/locurile de odihnă în funcție de etapele de marș ;

• punctele/locurile stabilite pentru odihnă pe timp de noapte ;

• punctele/locurile de regrupare în caz de dispersare a membrilor - survenită în urma apariției unei situații periculoase pe traseu care a dus la separarea grupului. În general - aceste puncte de regrupare nu sunt altceva decât vechile locuri de odihnă pe care deja le-ați traversat înainte de dispersare. Odată depășit un loc de odihnă - se transformă automat în punct de regrupare după dispersare/separare ;

• punctele de regrupare în caz de pericol din vecinătatea bivuacului ;

• punctele de reaprovizionare cu apă și/sau hrană ;

• punctele/zonele cu potențial ridicat de risc și care trebuie evitate ;

(va urma)