Créer un site internet

SUPRAVIEȚUIREA

ÎN SECOLUL XXI

1 1

 

 

SUPRAVIEȚUIREA

IMEDIATĂ

(partea I)

 

 

INTRODUCERE

 

Supraviețuirea este o artă. Este arta și știința de a rămâne în viață în situații de trai total diferite de cele cu care am fost obișnuiți.

În linii mari - a supraviețui reprezintă aptitudinea de a rămâne în viață a unei persoane aflate  în condiții de izolare și ale cărei singure mijloace de subzistență sunt reduse la resursele existente la un moment dat, într-un loc precis.

Lumea în care trăim e plină de pericole:

  • incendiile, inundaţiile, cutremurele, etc… ;
  • uraganele, ruperea de nori, viscolul, soarele, frigul ;
  • automobilele care dau buzna, trenurile care deraiază sau se ciocnesc ;
  • navele care se scufundă, avioanele care se prăbuşesc ;
  • resurecțiile, anarhia de stat, războiul… ;
  • etc…

Toate acestea distrug fără să aleagă şi fără să anunţe, lovesc pe oricine, fără nici o discriminare. Catastrofele, accidentele - în zilele noastre chiar atentatele - răsturnările politice urmate de mișcări masive de protest, sunt evenimente care se pot întâmpla și cărora trebuie să știm să le facem față.

De cele mai multe ori, din angoasă - preferăm să nu ne gândim la ele. Dar dacă totuși acestea se întâmplă trebuie să fim în măsură să evităm cel mai mare risc : acela de a intra în panică și de a nu avea cele mai bune reacții - lucru care nu face decât să agraveze consecințele dramatice ale evenimentului.

Sunt foarte numeroşi oamenii care îşi închipuie că nu o să li se întample un accident tocmai lor - deşi astfel de situaţii neaşteptate, îngrozitoare, apar mereu, peste tot. Şi ele fac zeci, sute, mii de victime printre oamenii obişnuiţi, care în toată viaţa lor, nu au avut decât un singur coşmar - ultimul.

Când eşti pierdut în ceaţa de pe munte sau te târăşti înnebunit de sete prin deşert… când

rătăceşti îngheţat până în măduva oaselor într-un pustiu de gheaţă sau te atacă un derbedeu pe o alee întunecată - iluzia ta că aşa ceva nu ţi se poate întampla tocmai ţie nu te mai ajută cu nimic.

Oamenii chibzuiţi ştiu că trebuie să se pregătească pentru orice eventualitate şi, pe cât pot, îşi iau măsuri corespunzătoare. E evident că un gram de prevedere înaintea furtunii face mai mult decât tone de reparaţii după ce aceasta a trecut...

Tehnicile de supravieţuire sunt foarte variate.

Ele depind de :

  • specificul situaţiei ;
  • de atitudinea, cultura, mentalitatea ;
  • posibilităţile intelectuale, fizice si materiale ;
  • pregătirea celui surprins de criză, accident.

În marea majoritate a situațiilor, acestea îţi arată, doar principial, ce trebuie să faci ca să supravieţuieşti. Adică, să scapi din (aproape) orice fel de accident sau dezastru imaginabil în care te ameninţă moartea iminentă. Dar şi să vieţuieşti în siguranţă, responsabil, în mod demn.

În viaţa obişnuită, în locuinţă, la oraş, la sat, în mijloacele  de transport etc, suntem permanent ameninţaţi de o mulţime de pericole.  Istoria însă a demonstrat că NU pericolele naturale sunt mai frecvente, ci cele artificiale - create de tine sau de alţi oameni.

Aceste pericole pot fi :

  • naturale: furtună, viscol, inundaţie, cutremur etc… ;
  • produse de oameni: accidente de circulaţie, agresiune fizică, incendii, război etc…

Corespunzător varietăţii diverselor situaţii critice, supravieţuirea poate fi şi ea de mai multe

tipuri:

  • imediată / pe termen lung ;
  • urbană / în natură (survival) ;
  • individuală / colectivă ;

Nu întâmplător am ales această ordine.

  • pentru a putea să-ți organizezi traiul în condiții de izolare pe o durată mai mare trebuie mai întâi de toate să scapi de pericolul iminent ;
  • înainte de a ajunge în natură trebuie mai întâi de toate să fii capabil să « evadezi », să ieși din oraș (sat) în condiții de maximă siguranță.
  • pentru a ajunge să supraviețuiești în cadrul unui grup trebuie mai întai de toate să te salvezi pe tine ;

Principiile de bază pe care doresc să le scot în evidență aici și pe care mi-aș dori să le aveți cu toții impregnate în minte sunt:

  • bazează-te întotdeauna pe tine însuți (şi nu pe alţii) ;
  • fii gata să te descurci în orice situaţie, folosindu-ți  în primul rând mintea ;
  • improvizează ce-ţi trebuie din orice găseşti (fără să ai pregătite în prealabil echipamente adecvate ) ;
  • când încerci să scapi - gândeşte-te şi la ceilalţi…

Pentru a supravieţui :

  • gândeşte! - supravieţuirea înseamnă: prevedere, pregătire, sânge rece, voinţă, hotărâre, întrajutorare. Atitudinea mintală corespunzătoare este: conştientă, activă, responsabilă, preventivă, eficientă, pozitivă, creativă.
  • fii atent! - o condiţie importantă pentru supravieţuire este să-ţi dai seama de pericol. Fii mereu atent la ce se întamplă în jur, la ce faci sau vei face, fii conştient de interacţiunea celor cu care vii în contact, a mediului.
  • fii activ! - atitudinea activă inseamnă să vrei cu tot dinadinsul să scapi şi să acţionezi viguros în acest sens. Nu te speria de eşecuri, ci de şansele pe care le pierzi dacă nici măcar nu încerci.
  • fii responsabil! - responsabilitatea înseamnă prevenire, adică să te pregăteşti şi să înveţi pentru a putea îndeplini sarcinile la care te angajezi, luand în consideraţie şi eşecurile previzibile. Să devii competent. Să ştii ce ştii, ce poţi - şi ce nu.
  • fii eficient! - orice faci - fă bine. Alege un plan de lucru corespunzător, cu bătaie mai lungă și soluţii de rezervă, pentru cazul în care acţiunea principală prevăzută dă greş.
  • fii optimist!
  • fii inventiv! - Inventivitatea este trăsătura, atitudinea care deosebeşte omul de animal şi determină succesul sau înfrangerea - pană la urmă, chiar supravieţuirea sau moartea - fie imediat, fie pe termen lung.
  • comunică!
  • respectă natura! - Supravieţuirea în sălbăticie înseamnă să fii strans legat de natură: s-o înţelegi, respecţi, s-o foloseşti. Economiseşte forţele, proviziile, resursele. Nu fii lacom sau inconştient.

 

 

SUPRAVIEȚUIREA IMEDIATĂ

R.E.P.E.R.S. REZILIENȚA

 

R.E.P.E.R.S - reprezintă un ansamblu de măsuri de planificare, organizare precum și activitățile/acțiunile  desfășurate pentru a putea răspunde rapid și eficient într-o anumită situaţie, periculoasă și care ameninţă cu posibilitatea morţii.

R.E.P.E.R.S

    • reperare - identifică din timp potențialele baze de supraviețuire, traseele de urmat, punctele obligatorii de trecere și traseele de urmat pentru conturnarea acestora, etc. CAUTĂ !
    • evaluare - evaluează permanent nivelul de risc al zonei/comunității, starea de lucruri - atât în natură cât și în societate, fii într-o permanentă căutare de indicii care să te poată anunța din timp de apariția unei situații de crize, calamități, etc. APRECIAZĂ !
    • prevenție - încearcă din timp să faci mai multe scenarii posibile pentru a ieși dintr-o anumită situație, întocmeste planuri de rezervă pentru cazul în care planul principal esuează ; pregatește-ți din timp bazele de supraviețuire, mijloacele materiale de care ai nevoie, echipamentul de urgență ; studiază tehnicile de prim ajutor, trai în condiții de izolare, etc. ÎNVAȚĂ !
    • evitare - nu te expune situațiilor periculoase, caută permanent să îți conservi atât sănătatea, energia fizică cât și mijloacele materiale și echipamentul pe care îl porți. EVITĂ !
    • riscuri - ai permanent în vedere riscurile la care te expui. STAI INFORMAT !
    • supraviețuire - TRĂIEȘTE !

Aplicând regulile REPERS - vei fi capabil în permanență, indiferent de situație :

    • să eviți o situație cu potențial de risc ;  
    • să faci față unei situații dificile ;
    • să ieși dintr-o situație periculoasă.

REZILIENȚA - este definită frecvent drept capacitatea ființelor umane de a se adapta într-o manieră pozitivă la situații nefavorabile - cu alte cuvinte -  capacitatea de a înfrunta dificultățile. Persoanele reziliente sunt mai echilibrate din punct de vedere emoțional în fața situațiilor stresante, suportă mai ușor presiunea. Acest lucru permite o senzație de control în fața evenimentelor, o mai bună capacitate de face față provocărilor.

Reziliența survivalistă - achiziționarea tuturor cunoștintelor teoretice precum și antrenarea și perfecționarea deprinderilor practice în vederea dezvoltării permanente a capacității de adaptare - pentru a face față schimbărilor bruște/brutale de mediu, sociale sau de orice altă natură. (pregătirea prealabilă, antrenamentul periodic, actualizarea permanentă a noțiunilor teoretice precum și perfecționarea aptitudinilor și deprinderilor practice)

PREGĂTIREA PREALABILĂ (reperare, evaluare, prevenție) cuprinde :

  • elaborarea unui plan de măsuri în caz de urgență (planul de urgență) ;
  • pregătirea materialelor și echipamentelor necesare pentru a avea o autonomie de 72 de ore (kitul de urgență) ;
  • reperarea, identificarea și verificarea locurilor de întâlnire, a căsuțelor poștale de criză și a bazelor de supraviețuire precum și amenajarea, dotarea și întreținerea permanentă a acestora ;
  • pregătirea teoretică și practică, atât personală cât și a membrilor familiei (prim ajutor, orientare în teren/topografie, noțiuni și tehnici de supraviețuire, tehnici de alpinism, luptă corp la corp, câteva noțiuni despre diversiune, noțiuni despre armament, etc..

 

22

 

PLANUL DE URGENȚĂ

 

Planul de urgență este un document important pe care trebuie să-l întocmești și să-l actualizezi ori de câte ori este nevoie. (atât pe timp de pace/normal cât și pe timp de criză sau război)

În aceeași măsură - datele și informațiile cuprinse în acest plan trebuie cunoscute foarte bine, atât de tine cât și de ceilalți membri ai familiei. Nu este rău, de asemenea, să faci mai multe exemplare - astfel încât fiecare membru al familiei să fie în posesia unei copii a acestuia.

Pentru a putea pregăti și întocmi din timp un plan de urgență eficient trebuie să te interesezi, să afli și să actualizezi permanent  datele și informațiile referitoare la :

  • potențialele riscuri în zonă și în cadrul comunității din care faci parte ;
  • dacă există sau nu un plan de măsuri de urgență local ;
  • sistemele de alertă locale, procedeele de evacuare și rutele de evacuare stabilite de autoritați sau cele stabilite de tine ;
  • sprijinul local al autorităților ;
  • numerele de telefon de urgență, atât pe plan local cât și național ;
  • frecvența postului de radio local și național ;
  • persoanele de contact în caz de urgență ;
  • numerele de telefon importante (membri ai familiei, autorități, prieteni, vecini, etc) ;
  • problemele medicale pe care le ai, tu sau familia și tratamentele necesare ;
  • coordonatele locurilor de întâlnire a familiei în caz de separare și traseele de urmat pentru a ajunge acolo ;
  • coordonatele locurilor în care ți-ai organizat bazele de supraviețuire, traseele de urmat pentru a ajunge la acestea ;
  • coordonatele și traseele de urmat pentru a ajunge la căsuțele poștale de criză ;
  • informații privind acțiunile inamicului în zonă (mișcări de trupe, acțiuni posibile, activitatea serviciilor de informații inamice, activitatea administrației locale numită de inamic, etc ;
  • informații privind acțiunile trupelor proprii ;
  • alte informații care se pot dovedi utile.
  •  

 

KITUL DE URGENȚĂ

 

Kitul de urgență este compus din :

  • vesta/centura de urgență ;
  • îmbrăcămintea de urgență ;
  • sacul de evacuare.

Vesta/centura de urgență – în buzunarele atașate vestei/centurii trebuie prevăzute materialele de strictă necesitate de care ai nevoie pentru cazul în care, obligat de împrejurări, ești nevoit să abandonezi sacul de evacuare.

222

In principiu, găsim :

  • busolă/gps, hărți cu zona de evacuare ;
  • fluier și oglindă de semnalizare ;
  • cuțit de vânătoare ;
  • patent multifuncțional ;
  • brichetă/chibrituri, bară de magneziu pentru aprins focul, spirt solid ;
  • o mica trusă de prim ajutor (pansament israelian, garou/turnichet, comprese sterile, etc…)
  • lampă frontală ;
  • cuvertură de supraviețuire ;
  • 1 bidon apa US/1 litru ;
  • pachet de mâncare deshidratată/bare de cereale/biscuiți energizanți, etc ;
  • altele.

Îmbrăcămintea de urgență - alături de sacul de evacuare, pregatiți din timp :

  • pantalon și bluză din material rezistent (ideal - echipament militar, goretex);
  • geacă, hanorac impermeabil/goretex;
  • bocanci.

Sacul de evacuare - reprezintă ansamblul de materiale, echipamente, apă și hrană - volum și greutate minimă - care să asigure însă necesarul vital esențial în cazul unei evacuări rapide pe o durată de 72 de ore.

2222

Acest sac de evacuare se pregătește încă de pe timp normal/pace, se reactualizează și se întreține periodic - fiind permanent în stare operatională.

Este evident că necesarul de echipament și priorități vitale diferă dacă locuim la munte ori la mare, în apropierea unei centrale nucleare sau a unei fabrici strategice ori într o zonă cu activități seismice sau nu.

Indiferent de zonă, condițiile de mediu sau sociale - trebuie să avem în vedere faptul că acest kit de urgență trebuie să conțină tot sau aproape tot ceea ce avem nevoie pentru a rezista timp de trei zile în condiții de maximă dificultate.

Sacul trebuie să fie etanș (sau să fie protejat exterior de un extrasac impermeabil) și dublat pe interior de un alt sac din material plastic.

În principiu, un sac de evacuare rapidă 72 ore/kit de urgență - trebuie să cuprindă :

  1. apa - este indispensabilă în condiții de supraviețuire. O rezervă de apă de 3 litri reprezintă o cantitate rezonabilă. Un camelback de 3 litri sau o pungă/rezervor suplă reprezintă soluțiile cele mai practice. Recompletează-ți apa ori de câte ori ai ocazia.

  1. alimentația - putem supraviețui mai mult timp fără mâncare decât fără apă. Este însă prudent să prevedem ce anume vom mânca pentru a putea avea energia necesară traiului în condiții dificile în care ne vom găsi. Ideal ar fi să ne procurăm pachete dezhidratate, conserve, biscuiți de urgenta, etc. O masă pe zi este suficientă în condiții de izolare statică. În caz de marșuri lungi - trebuiesc prevăzute 2 mese pe zi.

  1. îmbrăcămintea - așa cum îi spune și numele - menirea  sacului de urgență este aceea de a fi utilizat exact atunci când avem nevoie să ne exfiltrăm/evacuăm rapid în cazul apariției unei situații dificile. În principiu - prevedeți din timp :
        • 2 perechi de chiloți, șosete și 2 tricouri ;
        • îmbrăcăminte pentru frig (indispensabili, cămașă de corp) ;
        • un pulover sau hanorac ;
        • o pereche de mănuși ;
        • o căciulă ;
        • un poncho.

  1. adăpostul - trebuie sa vă ofere posibilitatea de a dormi ferit de ploaie sau intemperii și de a vă menține uscat :
          • foaia de cort ;
          • cort tunel (1 persoană) mic ;
          • sacul de dormit (foarte voluminos) îl putem înlocui cu o cuvertură de supraviețuire.

  1. trusa de prim ajutor :
          • termometru ;
          • bisturiu cu 2 lame de schimb ;
          • mănuși sterile ;
          • pensetă ;
          • comprese sterile ;
          • pansament steril ;
          • pansament israelian ;
          • garou clasic sau turnichet ;
          • leucoplast ;
          • antibiotice spectru larg (amoxiciclină) ;
          • analgezice (codeină, ibuprofen) ;
          • medicamente anti-diaree ;
          • altele.

  1. materiale indispensabile pentru supraviețuire :
            • cuțit de vânătoare solid ;
            • lampă frontală ;
            • reșou de gaz, cuțit, furculiță, gamelă, cană ;
            • spirt solid ;
            • bară de magneziu pentru aprins focul ;
            • brichete, chibrituri (etanșeizate) ;
            • patent multifuncțional ;
            • fierăstrău de supraviețuire tip fir/cablu ;
            • trusa de pescuit/vânătoare (cîrlige, plumb, nylon, fir sârmă oțelită, etc.) ;
            • trusă de cusut ;
            • 10 m de coardă de alpinism ;
            • 3 carabiniere ;
            • altele

 

 

LOCURILE/PUNCTELE DE ÎNTÂLNIRE

 

Locurile/punctele de întâlnire :

  • sunt puncte/locuri stabilite din timp pentru întâlnirea/regruparea membrilor familiei/grupului în cazul în care sunt separați, din diferite motive la momentul declanșării situației de criză, calamitate, etc… ;
  • sunt puncte/locuri stabilite din timp pentru întâlnirea/regruparea cu alte persoane în cazul declanșării unei mișcări de rezistență ;
  • fac subiectul unei abordări separate, de sine-stătătoare pe timpul unui alt curs.

 

33

 

 

CĂSUȚELE POȘTALE DE CRIZĂ

 

Căsuțele poștale de criză :

  • sunt puncte/locuri stabilite din timp pentru a putea ține legatura între membrii familiei/grupului, a primi/transmite date și informații pe timpul mișcării de rezistență, a primi/transmite dispoziții și ordine, etc… ;
  • funcționează în mod conspirativ, sunt camuflate și prevăzute cu sisteme de distrugere proprii în cazul descoperirii ;
  • fac subiectul unei abordări separate, de sine-stătătoare pe timpul unui alt curs.

 

333

 

BAZELE DE SUPRAVIEȚUIRE

 

Bazele de supraviețuire :

  • sunt puncte/locuri stabilite din timp pentru depozitarea de alimente, materiale și echipamente necesare supraviețuirii pe termen lung ;
  • se planifică și amenajează într-un raion de 100 km în jurul domiciliului ;
  • functionează în mod conspirativ, se camuflează și se evită cât mai mult accesul ;
  • alimentele vor fi reîmprospătate la intervale regulate de timp, atunci când expiră ;
  • echipamentele și materialele întreținute periodic ;
  • necesită o investiție importantă la început ;
  • fac subiectul unei abordări separate, de sine-stătătoare pe timpul unui alt curs.

44

 

PREGĂTIREA TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ

 

Pregătirea teoretică și practică

Ca să răzbeşti într-o situaţie disperată n-ai nevoie nici de reflexele unui boxer, nici de muşchii unui halterofil, nici de mintea unui laureat al premiului Nobel. De ceva însă tot ai nevoie:

  • voinţa de a scăpa şi ştiinţa/pregătirea - pentru a ști ce să faci ca să scapi ;
  • necesită consumul conştient al unui efort fizic şi mintal propriu ;
  • ești condiţionat de policalificare, de permanenta reorientare şi adaptare (metodele vechi, tradiţionale de supravieţuire ale înaintaşilor noştri - haiducii, spre exemplu) erau bune pentru survival, dar nu mai sunt de mare folos în vremurile actuale). Tehnica modernă de supravieţuire îmbină cunoştinţe antice (de exemplu vânătoarea cu capcane, aprinderea focului prin frecarea a două lemne etc.) cu descoperiri de ultimă oră (telefonia mobilă, orientarea în teren cu ajutorul sateliţilor, fizica nucleară etc…) ;

.Într-o situaţie disperată trebuie să ştii :

  • ce, cum, cât și de unde să iei orice îţi poate oferi natura ;
  • să foloseşti la maximum ceea ce găseşti ;
  • să atragi atenţia oamenilor, sau posibili salvatori ;
  • să parcurgi fără hartă sau busolă un teritoriu necunoscut, până ajungi într-o zonă locuită ;
  • să ştii cum să-ţi păstrezi sănătatea şi puterile, cum să te vindeci pe tine sau pe alţii, în caz de rănire sau de îmbolnăvire ;
  • să fii în stare să-ţi păstrezi curajul şi să-i îmbărbătezi pe ceilalţi membri ai grupului, chiar dacă viitorul nu ţi se pare nici ţie promiţător ;

Dar, ca să poată fi de folos, mintea, cunoştinţele, corpul trebuie să fi fost mereu antrenate, îmbogăţite, ascuţite.

Învaţă, învaţă, învaţă mereu !  Antrenează-te ori de câte ori ai ocazia ! 

Atitudinea cea mai bună este exprimată de salutul cercetaşilor: MEREU GATA!

PREGĂTIREA cuprinde :

  • pregătirea fizică ;
  • pregătirea psihologică ;
  • pregatirea teoretică și practică.

Ele fac subiectul unei abordări separate, de sine-stătătoare pe timpul unui alt curs.

Ajouter un commentaire

 
×