Întoarce-te, Soldat...
Din drumul tău spre stele, întoarce-te, Soldat !
Priveşte-ţi camarazii veniţi l-al tau mormânt,
Din ochi nu le curg lacrimi, nu scot nici un cuvânt...
Amarnic plâng în suflet , un plânset de bărbat
şi murmură un cânt !
E al iubirii strigăt când moare în trădare,
E plânsul căprioarei când lupii o-ncolţesc,
Durerea unei mame când fii'- o părăsesc
şi-al rândunicii vaiet când şoimu’-o prinde-n gheare,
e-un plâns dumnezeiesc !
Când oastei i-ai jurat credinţa pân’ la moarte,
Ştiut-ai că-ntr-o-zi o sa-ţi respecţi cuvântul !
Onoarea şi mândria hrănitu-ţi-au avântul
la cer să te înalţi ! De-acolo, de departe,
priveşte-ţi camarazii ce-ţi plâng tăcut mormântul !
Ajouter un commentaire
